Afiseaza creatiile participante la concurs
2 aprecieri
207 vizualizari
Raducanu Nicolae-Vladut
Pe urmele lui Eminescu
Clasa: a 11-a
Data postarii: 13.05.2018
 

168 de ani de la nasterea marelui poet...      

Poetul nostru national a vazut lumina zilei la 15 Ianuarie 1850, in Botosani, ca fiu al caminarului Gheorghe Eminovici si al Ralucai Eminovici, fiica stolnicului din Joldesti. Îşi petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părinteasca şi prin împrejurimi.

Eminescu este o personalitate copleşitoare, care impresioneaza pe contemporani prin inteligenţă, memorie, curiozitate intelectuală, cultură de nivel european şi farmecul limbajului. „Scrisul era viaţa lui: omul cel mai silitor, veşnic citind, meditând, scriind… poet în toata puterea cuvântului”, după cum afirmă Titu Maiorescu. Eminescu a manifestat o nepotolită sete de cunoaştere, străduindu-se să-şi însuşească tot ceea ce produsese gândirea omenească până la el în cele mai variate domenii de manifestare a spiritului.      

Mihai Eminescu este primul care a făcut din limba română un adevărat obiect de artă, în condiţiile în care poezia românească, nesigură, se afla abia la începuturile sale.

Poetul isi pune amprenta asupra expresivitatii limbajului liric, si indeamna posterioritatea prin intermediul poeziei “Epigonii”.

Poemul reprezintă manifestul literar al poetului, în care Eminescu exprimă crezul său artistic. Acesta crede că prezentul poate și trebuie să fie modelat, astfel să poata atinge măcar o mică parte din ceea ce reușeau, la vremea lor, înaintașii.      

Erudit prin complexitatea cunoştinţelor acumulate (a studiat filosofia, dreptul, medicina, a fost interesat de economie, sociologie şi alte discipline) a avut un real succes în cariera de jurnalist, articolele sale de critică literară, socială şi politică fiind publicate în „Timpul” şi „Curierul de Iaşi”. Întreaga sa activitate  de ziarist a fost pusă în slujba dreptului la existenţa naţională a poporului român, susţinând în articolele sale cauza românilor din Transilvania şi din Bucovina.

In anul 1866 isi manifesta primele tendinte de scriere. La moartea profesorului Aron Pumnul elevii scot o brosura omagiala in care apare si poezia “La mormantul lui Aron Pumnul” semnata M. Eminovici.      

Iosif Vulcan îl convinge să-și schimbe numele în Eminescu care este mai târziu adoptat și de alți membri ai familiei sale.      

În 1867 a intrat ca sufleor și copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi secretar în formația lui Mihail Pascaly și, la recomandarea acestuia, sufleor și copist la Teatrul Național, unde îl cunoaște pe I. L. Caragiale. Cu această trupă face turnee la Brăila, Galați, Giurgiu, Ploiești. A continuat să publice în “Familia”;  a scris poezii, drame (“Mira”), fragmente de roman (“Geniu pustiu”), rămase în manuscris; a făcut traduceri din germană (“Arta reprezentării dramatice”, de H. Th. Rötscher).      

Pe Slavici, Eminescu l-a cunoscut la Viena în 1869. Din primul moment, între cei doi viitori mari scriitori, s-a legat o prietenie.      

Este student la Viena. Urmează ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie și Drept, se împrietenește cu Ioan Slavici; o cunoaște, la Viena, pe Veronica Micle; începe colaborarea la “Convorbiri literare”, debuteaza ca publicist in ziarul “Albina”.      

„Luceafărul” este una dintre cele mai importante poezii ale lui Mihai Eminescu. A fost începută încă din 1873, dar scrisă și finisată de-a lungul multor ani până la publicarea sa în aprilie 1883 în Almanahul societății studențești România Jună din Viena. Poemul a fost reluat apoi în același an în revista Convorbiri literare si în final  în volumul princeps intitulat „Poesii” sub îngrijirea lui Titu Maiorescu.      

Junimea îi acordă o bursă, fiind student la Berlin, cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie. Urmează cu regularitate două semestre, dar nu se prezintă la examene.      

Revine in tara, continuă să publice în "Convorbiri Literare”. Devine bun prieten cu Ion Creangă pe care îl introduce la Junimea. Se indragosteste de Veronica Micle.      

Desi a murit la 39 de ani, Eminescu si-a trait viata cu intensitate, a gasit in jurul lui mereu surse pentru versurile sale, dar cel mai tare l-a inspirat iubirea.      

Cu Veronica Micle poetul a trait cea mai intensa iubire. Dragostea pentru Veronica, framantarile sale din acea perioada, deziluziile, toate s-au regasit in poeziile pe care Eminescu le-a compus in acele vremuri.

Teme predilecte eminesciene:

1.Iubirea-Tema iubirii are in centru femeia care imbraca la Eminescu mai multe ipostaze: femeia-inger, femeia-demon, femeia-misterioasa, o permanenta enigma. Indiferent de ipostaza in care este surprinsa, femeia reperezinta partenera prin care eul liric realizeaza idila intr-un cadru natural adecvat. Iubirea impartasita este intalnita in poezii precum : "Floare albastra", "Lacul", "Sara pe deal“, “Luceafarul”. In poeziile lui Eminescu iubirea este un vis, un ideal mereu neimplinit.

2.Natura-Una dintre temele abordate cu precadere de Eminescu in creatia sa este natura, conturata sub doua ipostaze: marile imensitati spatiale (reprezentate de mare si cer), la care se opun padurile  salbatice, paraul si teiul.  In poezia “Scrisoarea I”, apare natura cosmica, iar in operele “Pe langa plopii fara sot”, “Lacul”, “Dorinta” apare natura terestra.

3.Istoria-Tema istoriei pune in evidenta doua mari motive: pe de o parte, marile civilizatii, privind succesiunea generatiilor, si pe de alta parte istoria nationala.   Aceste motive sunt intalnite la Eminescu in urmatoarele creatii: ”Imparat si proletar”, “Memento mori”, “Epigonii”, “Scrisoarea III”.  Toate aceste creatii se axeaza pe ideea incompatibilitatii totale dintre maretia trecutului si decaderea prezentului.

4.Conditia omului de geniu-Poetul, ca un adevăral adept al filozofiei germane (Kant, Nietzche, Schopenhauer), pune în evidență deosebirea dintre omul comun si cel de geniu, bazându-se pe imposibilitate integrării ultimului în societatea mediocră umană.  Poemul Luceafarul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. Poemul se desfăşoară pe un vag fir epic într-o suită de metafore şi simboluri prin care se sugerează idei filosofice. Este deci în egală măsură un poem de dragoste şi un poem filosofic.  Pentru a releva condiţia geniului nefericit, însingurat, Mihai Eminescu asimilează şi transformă în simboluri lirice antinomiile din filosofia shopenhaueriană referitoare la omul superior şi la cel comun.  Caracterizând spectacolul uman ca fiind unul ridicol, cu acele ființe efemere "ce se nasc spre a muri si mor spre a se naște", Eminescu pune geniul deasupra tuturor, acesta fiind un observator parțial, o ființă sortită unui destin mai înalt.

Unul dintre locurile in care ii placea sa-si gaseasca linistea este orasul Magurele.

In parcul Institutului de Fizica se afla si bustul lui Mihai Eminescu, opera a sculptorului Mihai Onofrei. Bustul a fost executat, folosindu-se fotografia lui Eminescu din februarie 1878 facuta de pictorul si fotograful ceh Franz Duschek.

Statuia se găsește în parc, unde poposeau  Mihai Eminescu cu Ioan Slavici în plimbarile lor, la sfarsit de saptamana, “întrucât la vremea aceea cea mai apropiata din gradinile de la Filaret si totodata si mai vestita dintre aceste gradini boieresti era cea de la Magurele a lui Otetelesanu, care era deschisa pentru bucuresteni” (Jurnalul intim al lui Ioan Slavici, 1909).

Tot din însemnările lui Ioan Slavici descoperim vizitele lui Eminescu în parc: “mă duceam acolo de cele mai multe ori cu Eminescu, mai ales după amiaza și stăteam până spre miezul nopții, căci plină era grădina, mai ales serile, când luna-și  revărsa lumina peste lac și peste luminișuri, încât parcă te aflai pe celălalt tăram, între smei, zâne și feți frumoși. Aici sta castelul singuratic oglindindu-se în lacuri, aici e terasa cu liane, aici erau somnoroasele păsărele care la cuiburi se adună, aici luna iese ‘ntreagă si se’nalță așa bălaie dar tot aici era si teatrul de păpuși și zvonul de vorbe omenești”. Slavici indică prin citatele sale, sursa de inspirație a marelui nostru poet, Mihai Eminescu.

Se stinge din viața la data de 15 iunie 1889, în Bucuresti. Lasa în urma sa un tezaur literar impresionant și imposibil de egalat. Mihai Eminescu a fost si este cel mai popular poet roman, creatiile lui având o valoare deosebita si un statut menit să reziste timpului.

“Astfel se stinse in al 8-lea lustru de viata, cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata, poate, pamantul romanesc. Ape vor seca in albie si peste locul ingroparii sale va rasari  padure   sau cetate, si cate o stea va vesteji pe cer in dapartari, pana cand acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale.”

 -George Calinescu-

 
  • Raducanu Nicolae-Vladut
    Pe urmele lui Eminescu
    2
    207